Amparare su cardulinu de sa provìntzia e s’Ìsula – Tocat de pònnere cartellos pro sinnalare is impreos tzìvicos contras de is chircadores de cardulinu. Est sa proposta de su GRIG, su grupu de Interventu Giurìdicu, chi in unu documentu firmadu dae Stefano Deliperi regordat chi “in is demànios tzìvicos sa regorta de cardulinu dda podent fàghere isceti is tzitadinos titulares de is deretos de impreu tzìvicu”, est a nàrrere is tzitadinos residentes in cussos comunes, e invitat duncas is amministratziones comunales sardas a pònnere cartellos chi inditent sa presèntzia de impreos tzìvicos e sa riserva de is diritos in is bias prus de importu chi portant a padentes e pasturas.
Totu custu pro evitare regortas de cardulinu sena de contu, immoe chi cun is primas abbas si-nde cumentzat a agatare in is padentes sardos.
“Diat èssere una faina bona pro amparare s’ambiente e is diritos de is comunidades locales”, at decraradu Stefano Deliperi chi at regordadu puru chi duos annos a immoe, in contu de custu, nde fiant essidos a campu chèscias pesadas dae su sìndigu de Iscanu e dae su sìndigu de Dèsulu.
Is padentes e is pasturas de s’Ìsula sunt apetigados dae chircadores de cardulinu professionistas e, comente regordat su documentu de su GRIG, sa Sardigna est a dolu mannu s’ùnica regione italiana chi non tenet regulamentu perunu.
E, mancari me in is annos passados si siant connotas unas cantas propostas de lege regionale, pro immoe su Consìgiu regionale non nd’at votadu mancu una. In provìntzia de Aristanis, duos annos a immoe, Diego Loi aiat presentadu sa proposta de lege n. 170 pro regulare in fines sa regorta e sa cummertzializatzione de su cardulinu in Sardigna, cun sa punna de criare una regulamentatzione in lìnia cun su cuadru natzionale in ue, intra de is àteras cosas, si previdiat a òbligu una tèssera pro pòdere fàghere sa regorta.
Antoni Nàtziu Garau
Faina fata cun s’agiudu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 – L.R. 22/2018, art. 22.